Lipii umplute. Cu aer

♦♦♦Şi acela puţin, că aţi văzut bine cu toţi cât sunt de subţiri. Dar poate că acel aer este concentrat. Aşa cum am fost eu la armată când am fost ( mai ) tânăr. Şi când aveam puţin aer.

♦♦♦ E vorba de unul curat, că altfel era căcălău – era să zic – că ştiţi cum e în grup. Respiraţii grele, încărcate cu miros de mahoarcă, damf de pe fundul paharelor, că acolo e cel mai trainic, de râgâieli, ținând mâna la ceafă ca să nu le dea capul pe spate, dar mai ales de nelipsitele vântoase. Emanate de Iliescu, pardon, de foştii militari, care spre mândria lor au rămas cu aceste nobile golăneşti deprinderi.

♦♦♦De care este greu să se mai desprindă, așa de bine se simt în preajma lui, de parcă ar fi buni prieteni.

♦♦♦Să sperăm că lipiile nu sunt umplute cu acest aer.

♦♦♦Dar, dacă la un moment dat ni se va vinde doar aerul? Acela.

NESUFERITUL  din  COTROCENI

S  g.  E

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *