Regele Nibelungilor

♦♦♦Poate că e înalt și chiar pare să încerce să poată. Și acest lucru este un avantaj pentru că fiind înalt speră că nu va primi o poșetă în cap, ci mai de grabă una cadou pentru întâia Doamnă, care, în orgoliul său măsurat cu pasul domol al soțului, se visează Prima Regină peste o nație de trântori. Unii dulci însă.

♦♦♦În acest caz feminin ca gen se impune o urare: la mai mare Doamnă (Majestate, nu ?) și faceți cumva, fie să vă ridicați (pe tocuri) la înălțimea Lungimii sale, fie el să coboare (scările) până la nivelul Scurtimii dv. Astfel încât să vă întâlniți între trepte.

♦♦♦Și ar mai fi o rugăminte din partea dulcilor trântori : ați putea să ne traduceți și nouă în limba română cum ar suna această frază în limba engleză ? Că în germană nu vom înțelege niciodată la cât de repede vorbește Regele Nibelungilor lați.

♦♦♦Marele urs transilvan, aflat aproape întâmplător în rezervație, mai precis spus în Grădina Zoologică, cea logică însă, situată de loc întâmplător chiar vis a vis de Grădina Botanică, miroase cu nesaț florile, din grădina acesteia era să zic. Doar întinzând nasul – luat la purtare – peste gardul din nuiele verzi și uscate, cele în zid încorporate și astfel solid betonate, rezultând astfel un fel de zid al Berlinului românesc. Cel care separă cele două lumi, oricum paralele (inegale, nu-i așa ?). A noastră, cei mulți dar proști cum ar fi zis cineva, lumea celor mult prea vorbăreți, dar mult prea săraci pe de o parte și cea a Tăcutului, cel mult prea nespunător, dar nu prea DELOC sărac pe de alta. Oricum, nici el nu e prea fericit se pare – cam ca Preafericitul de exemplu, căruia nu-i mai ies banii la socoteală pentru Catedrală – și nici nu prea poate dormi, că de-aia pleacă așa des la Sibiu, fiindcă nu poate locui în mai multe case în același timp. Acesta – și nu altul – este motivul pentru care este obligat de instinct, sau de conștiință, poate chiar de vreo cunoștință să le închireze. Dar nu pe gratis, că s-ar supăra concurența.

♦♦♦Dacă în mandatul său nu se va reuși – la modul impersonal, desigur – măcar începerea autostrăzii Piteși – Sibiu, atunci va construi în locul ei o cale fără rost, una ferată fără sens, cu patru benzi pe sens, pe care să circule doar el. Și mai rar spre deloc Întâia Doamnă. Una cu plecare din fața gării regale de la Cotroceni, care mai există, dar e nefolosită. Încă. Acolo, pe peronul acelei gări, unde așteaptă încă de pe acum plecarea trenului virtual, ba chiar de la instalarea sa ca președinte al DNA-ului, scuze, al șefei DNA. În timp ce – pitrocindu-și timpul – își numără pașii lipsă, pe care și-ar dori să-i facă acest Mare Blond, care pare blând, dacă ar fi (în timpul) liber.

♦♦♦Acesta, adică acela de pe jilţul aflat câteva rânduri mai sus, este visul somnorosului rege nibeLUNG, dar cu parul scurt (pardon, părul !). Da, Lung și nu înalt. Pentru că nu e nicidecum Înalt om de stat, ci doar la stat. La Stat.

Ceferistul  lipsă  diN  COTROCENI

S  g.  E

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *