Sunt fiul unui crocodil de Nil, un rege singur,
Normal, arăt aşa cum sunt, un monstru, desigur,
Pe-ntreaga apă îs stăpân şi nu duc dor de simpatie,
Că sunt reptilă fioroasă şi ştiu prea multă meserie.
De fapt, ca să fiu foarte cinstit cu dumneavoastră
Eu sunt femelă, o nefertită modernă, o mică astră,
Şi în prezent ocup un post de pescar cu patru deşte,
Fiindcă pe-al cincilea mi l-a tăiat din cot un ,,peşte”.
A, tocmai uitai, naţionalitatea îmi este egipteană,
Sunt răpitor, de când mă ştiu am cetăţenie fluvială,
Normal că am în preajma mea o mulţime de sirene
Ce au în coadă silicon de Nil şi desigur false gene.
În barca vremii ţin o undiţă din creangă de cireş.
O limbă vreau să zic, când o lansez eu nu dau greş,
Mă rog, posibil este s-o mai arunc căteodată-n gol,
Însă, această ratare pot să-i zic, face parte din rol.
Deja v-aud spuând că dacă-s de-atâta timp pe Nil,
Firesc ar fi să fiu mai mult decât un fiu de crocodil.
Parcă vă văd cum staţi picior peste picior şi vă miraţi,
Din coadă dacă odată dau, din faţa timpului plecaţi !
Aplecaţi!
SILVAN G ESCU